De ce avem nevoie de educatie despre iubire?

Fara sa ne dezvoltam „vocabularul” cunoasterii despre iubire, ne trezim in relatii complet nepotrivite si in experiente nefericite care ne intaresc si mai tare convingerile negative mostenite cultural, legate de iubirea romantica.

Reclame

Pentru ca, in afara de trairile pe care le experimentam in mod direct atunci cand ne indragostim, restul informatiilor despre ce presupune o relatie de iubire sunt extrase din prejudecatile colective, care s-au cristalizat frumos de-a lungul secolelor, in credinte care ne conduc si ne saboteaza din umbra. Din umbra inconstientului nostru.

Cam ce stim despre iubire, despre iubirea din relatii?

Stim ca ne face sa traim simultan un amalgam de emotii: entuziasm, curiozitate, nerabdare, neliniste, dorinta, incantare, teama, disperare, noutate, dar si familiaritate… Asta, atunci cand ne indragostim.

Apoi, stim ca apare un fel de linistire, obisnuinta, comoditate cu tente de plictiseala, pasivitate si chiar dezinteres, atunci cand relatia avanseaza in timp.

Pe undeva, ne asteptam la acest proces si il consideram normal si invariabil, fiindca aceasta este conceptia bine inradacinata in fondul nostru socio-cultural. Asa ca, nu ne mai batem capul cand primele semne de diminuare a pasiunii si curiozitatii apar ci, pur si simplu, incepem sa ne obisnuim cu ideea ca acum devine totul mai asezat, predictibil si banal.

Ceea ce nu stim, este faptul ca nivelul nostru de dezvoltare la capitolul iubire in relatii a ramas la nivelul de Abecedar – „Ana are mere.” Adica, nu cunoastem decat 3 cuvinte pe care le tot rotim, asteptandu-ne in mod absurd sa reusim niste jonglerii lingvistice cu ele si sa formam fraze interesante, ca dupa cateva incercari nereusite, sa concluzionam firesc ca „asta e!”, doar atat se poate si nu avem ce sa facem…

Importanta informarii despre iubire 

Insa, fara sa intelegem cu adevarat cum se dezvolta iubirea, ce presupune trecerea de la o etapa a ei la alta, cum se formeaza atasamentul, cum se creeaza intimitatea, cum se poate pastra pasiunea si conectarea emotionala, cum sa fim atenti la semnele care indica nepotriviri inca de la inceputul relatiei, care este stilul nostru de a cauta si a mentine apropierea, care sunt nevoile noastre emotionale, care sunt prejudecatile care ne pot sabota legatura de dragoste, adica fara sa ne dezvoltam „vocabularul” cunoasterii despre iubire, ne trezim in relatii complet nepotrivite si in experiente nefericite care ne intaresc si mai tare convingerile negative mostenite, legate de iubirea romantica.

In mod paradoxal, unul dintre predictorii cei mai importanti ai satisfactiei noastre in viata – relatia de dragoste – este tratat cu cea mai mare superficialitate, e „un ceva” pe care ne asteptam sa il invatam din mers.

De asemenea, invatam sa ne conformam normalitatii de a crede ca suntem exagerati daca suferim extrem de mult dupa o relatie pierduta si nu ne „trece repede”, sa ne credem nebuni ca simtim durere si disperare cand suntem respinsi emotional de partener, sa ne consideram inconstienti, egoisti sau infranti daca iesim din relatii toxice care ne blocheaza dezvoltarea.

Este foarte greu sa traiesti cu sentimentul ca nu intelegi nimic din ceea ce traiesti si sa nu gasesti confirmari pentru emotiile tale.

Fie ca vrem sa admitem sau nu, purtam cu noi peste tot efectele, „urmele” felului in care experimentam iubirea.

Cand ne simtim iubiti si impliniti in relatia de cuplu se vede in dispozitia noastra de zi cu zi, in comunicare si relationarea cu cei din jur, cu copiii, cu prietenii, cu colegii, in nivelul de energie, creativitate si empatie, in eficienta noastra profesionala, in curajul si increderea in sine. La fel cum aplatizarea emotionala, banalizarea, lipsa de pasiune si entuziasm din cuplu sau conflictele, tensiunile si neintelegerile cu partenerul se reflecta in mod negativ in toate ariile vietii noastre.

Desi tindem sa minimizam importanta iubirii romantice, considerand-o de domeniul fanteziei, al artelor, „o dulce amagire temporara”, realitatea este ca ea reprezinta un motor puternic al inaintarii noastre in viata, un elan de crestere si expansiune pe care il recunoastem instinctiv, dar caruia a sosit momentul sa ii oferim si atentia noastra constienta.

Cum ar fi daca educatia despre iubire ar deveni la fel de naturala ca educatia despre propriul corp, despre igiena sau ca educatia primara despre aritmetica? Am imbratisa iubirea si am avea relatii mai fericite? Am fi mai fericiti si entuziasmati de viata?

P.S. Stiai ca, din ultimele cercetari de neuro-fiziologie a iubirii, s-a descoperit ca iubirea romantica se manifesta ca un instinct, orientandu-ne spre a cauta apropierea si conectarea cu cineva semnificativ pentru noi si avand un traseu bine stabilit in creier, ce activeaza sistemele de recompensa, motivatie, autoreglare, atasament, cu puternice implicatii incepand de la nivelele bazale, ale emotiilor si functionarii sistemului imunitar, si pana la cele superioare ale gandirii?

foto: zakalinka / Shutterstock

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s